Fumatul o problemă majoră de sănătate publică

După aprecierile Organizaţiei Mondiale A Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1,2 miliarde de fumători în întreaga lume.

În România peste 30% din populația activă fumează. Iar fumatul omoară peste 33.000 de români în fiecare an, 70% dintre aceștia cu vârste între 35 și 69 de ani. Crește îngrijorător și numărul femeilor care fumătoare, peste 55% dintre acestea având între 15 și 35 de ani, perioada de maximă fertilitate.

Ministerul Sănătății și Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta” au inițiat, cu 4 ani în urmă, un program național STOP FUMAT

Contrar percepției generale de până acum legată de faptul că fumatul reprezintă o parte a stilului de viață și o alegere personală, studiile recente demonstrează că dependența de nicotină este asemănătoare cu cea pentru droguri. Nicotina acționează asupra unui anumit receptor nicotinic din creier care are ca efect eliberarea de dopamină asociată cu satisfacția dată de fumat.

Specialiștii sunt implicați în acțiuni de informare și educare a publicului în legatură cu riscurile fumatului asupra sănătăţii, în vederea schimbării percepţiei despre fumat: fumatul este o boală cronică care are nevoie de tratament medical de specialitate.

Dependența de nicotină

  • Nicotina se absoarbe rapid și ajunge la creier în 10-15 secunde, unde determină creșterea eliberării de dopamină
  • Dopamina conferă o stare de plăcere și calm
  • Scăderea nivelului de dopmanină dintre țigări determină simptome de iritabilitate și stres caracteristice sevrajului. Fumătorul simte nevoia imperioasă de nicotină pentru reinstaurarea stării de plăcere și calm
  • Consumul cronic de nicotină creează dependență
  • Pe măsură ce nivelul nicotinei scade receptorii se decuplează, determinând hiperexcitabilitate care provoacă nevoia imperioasă de a fuma

Lipsa nicotinei conduce la SEVRAJ. Sevrajul este o combinație de stări fizice și psihice care fac dificilă renunțarea la fumat.

În timp ce atitudinile sociale, guvernamentale și politice se schimbă în bine, existând astăzi o mai puternică implicare socială împotriva tutunului, este important ca fumătorilor să li se ofere sprijin și să le fie aduse la cunoștință de către medicii lor, noile opțiuni de tratament pentru renunțarea definitivă la fumat.

Studiile de caz realizate confirmă faptul că lucrul în echipă și asigurarea tratamentului medicamentos necesar sunt eficiente și cresc în mod semnificativ șansele de a renunța în mod definitiv la fumat. Dintre pacienții care au încercat să renunțe la fumat, la șase luni din momentul externării mai erau nefumători, ”prin voință” 8%, iar cu consiliere minimală și medicație adecvată, cca 47%.




Beneficiile renunțării la fumat

Fumatul este o boală cronică iar pacienții au nevoie de sprijin și asistență medico – psihologică pentru a depăși episoadele grele ale confruntării cu lipsa de nicotină. Acesta este deja un lucru foarte bine cunoscut. Mai puțin vizibile sunt însă efectele și beneficiile renunțării la fumat. Aceste beneficii sunt imediate și stabile în timp. Renunțarea la fumat pentru perioade lungi de timp, de peste 15 ani permite revenirea la condițiile de sănătate ale unui nefumător.

Iată în continuare care sunt principalele beneficii ale renunțării la fumat, într-o înșiruire temporală:

20 minute

După 20 de minute de la ultima țigară tensiunea arterială și pulsul se normalizează și se intensifică circulația sângelui. Organismul începe să se regenereze chiar din primele minute fără tutun.

8 ore

După 8 ore nivelul de monoxid de carbon din sânge scade.

48 de ore

După 48 de ore monoxidul de carbon provenit din fum și nicotina țigărilor fumate dispare complet.

2-3 zile

Se diminuează cantitatea de flegmă de la nivelul gâtului și respirația este mai ușoară.

5-7 zile

Simțul gustului și al mirosului se vor îmbunătăți, respirația va fi proaspată, dinții vor fi mai curați și va crește nivelul de energie.

2-3 săptămâni

Simptomele fizice de sevraj vor dispărea și obsesia pentru fumat se va diminua. În plus, se va reduce și riscul formării cheagurilor de sânge.

4 săptămâni

Tusea, sinusurile blocate și dificultățile de respirație, unele dintre cele mai frecvente simptome ale fumătorilor, ar trebui să dispară. Oboseala se va diminua și organismul va avea mai multă energie.

2-3 luni

Se îmbunătățește funcția pulmonară cu aproximativ 5%.

1 an

Riscul de a dezvolta boli cardiovasculare se reduce la jumătate.

2-3 ani

Riscul de a manifesta pneumonie severă sau gripă este același ca și în cazul unei persoane care nu fumează. Riscul bolilor de inimă, angină pectorală și accident vascular cerebral continuă să scadă.

5 ani

Riscul de apariție al cancerului esofagian, cancerului la gât și la vezica urinară este înjumătățit.

5-10 ani

Riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau tromboză este același ca și pentru un nefumător.

După 10 ani

Riscul de cancer pulmonar este redus la jumătate. Scade riscul de a dezvolta osteoporoză.

După 15-20 de ani

Riscul dezvoltării de cancer pulmonar, esofagian, de gât sau vezică urinară este același ca și în cazul unui nefumător. Riscul de atac cardiac sau cerebral este egal cu al unuia care nu a fumat niciodata. Rămâne totuși, pentru cei care au fumat foarte mult, un risc dublu de a face cancer pulmonar pentru tot restul vieții lor.